O noua dimineata de decembrie.Acelasi telefon,aceiasi melodie,aceiasi ora,aceleasi obiceiuri.Ma ridic buimaca din pat,pun ibricu` pe foc,fac ritualul de dimineata, ma imbrac si ma grabesc spre a incepe o noua zi in adevaratul sens al cuvantului.
Ajung la liceu,aceiasi banca,aceiasi colegi,aceleasi chipuri,aceleasi glume, dar planuri noi.Dupa nesfarsitele ore si "laude"ale profesorilor,ajung in sfarsit acasa,arunc ghiozdanul intr`un colt al camerei si ma tolanesc in pat meditand la ziua de azi.
Ma pierd in gandurile mele...atipesc pentru o fractiune de secunda..ma trezesc cu o lacrima in coltul ochiului.Imi aduc aminte de clipele in care zambeam cu adevarat,cand nu mimam fericirea,si imi dau seama ca a trecut mult timp de atunci.Fara sa realizez chipul mi se inunda de lacrimi...Imi reamintesc de vremurile bune...cand era acel cineva sa ma stranga de mana,sa`mi dea un pupic pe obraz si sa ma imbuneze cu o vorba buna:"Lasa piticot ca trecem impreuna peste..!".Desi nu mai este acum,stiu ca de acolo de sus ma incurajeaza si`mi vegheza pasii pe cararea vietii.
Dupa ce ai plecat intr`o lume mai buna,am intampinat,si intampin multe greutati,dar El[Claudiu] a fost acolo sa`mi ridice moralul cu o vorba buna,cu un sarut usor,cu o imbratisare calda.
Alaturi de tine,Claudiu,si de prietenii care ma accespta asa cum sunt,am reusit sa trec peste pierderi si greutati.Niciodata nu o sa va pot multumi indeajuns pentru tot ce faceti pentru mine.Vreau sa va reamintesc inca o data cat de mult va iubesc si ca indiferent de ce va fi o sa va pretuiesc mereu.
Iar TU,de acolo din cer,vreau sa stii ca imi e foarte dor de tine.Nu o sa te uit niciodata!
[Viata este o ciudata comedie,care amesteca impreuna si dureri si bucurii,punand lacrimi langa zambet,punand zambet langa plans!]
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu